sâmbătă, 21 ianuarie 2012

Impossibilité


Si când ţi-o fi mai dor ca niciodat` de mine,
Să faci un înconjur al lumii
Prin ale mele cearcăne adânci,
Asemeni unor grote întunecoase,
Să-mi cauţi mirosul cu inima
Căci lumea asta-i plină de promiscuitate
Iar noi doi n`avem loc sa ne iubim.

4 comentarii:

Denisa Paun spunea...

iar cand o sa-ti mai fie dor de mine,
gandeste-te ca si mie mi-a fost...

mi-e dor de tine :(

Andra spunea...

Suflet de aur ,inger cu trasaturi boeme,Bianca deosebita ,fina,de neatins..

Anonim spunea...

Cand vreau sa imi incalzesc inima,intru aici,in EDENul tau sentimental,atat de tumultos.Trebuie sa recunosc ca cititul vine atat de interesant,atunci cand e scris de o persoana atat de frumoasa in toate sensurile!

Smaranda spunea...

Esti o adevarata scriitoare,esti mai profunda decat multi CLASICI..si intri acolo unde si trebuie!Dar,exista un dar,totusi,asta-i menirea artistului,e cam chinuit de fel...Dar esti ,esti soare,esti luna,poti fi tot ce vrei,stralucesti :)